ECOURI

Gheorghe Cega împreună cu soţia sa alături de lucrările Miroslavei Şandro

Prezentarea albumului "Cusături huţule" de Miroslava Şandru a apărut în "Analele Bucovinei" Anul XIII, nr. 1 (26) [ianuarie–iunie], 2006
Analele Bucovinei - Miroslava Şandru

== Albumul"CUSATURI HUTULE" de Miroslava Sandro ==

Editia intai si a doua -NOTE DE LECTOR-      

    Comunitatea ucraineana din sudul Bucovinei in perioada comunista(1945-1989)a avut fericita ocazie de a-si avea ca mentori spirituali o pleiada de personalitati devotate trup si  suflet cauzei neamului ucrainean ,credintei,istoriei, culturii,limbii materne,folclorului literar si muzical,traditiilor si invatamantului,precum Isidor Tomiuc si familia Hortyk(Radauti),Nicolae Ceredarec,familia Socoliuc,fratii Zahariciuc(Suceava),fratii Iaricevski si Ioan Costiuc (Siret),fratii Racocea (Maritei)si familia Miroslava si Daniel Sandro (Nisipitu) etc.Daca Daniel Sandro(1914-2oo3)s-a dedicat organizarii invatamantului in limba ucraineana si scria povestiri pentru scolari,sotia sa, inv. Miroslava Sandro(1916-1983), pe langa formarea educativa a copiilor si tineretului,a strans si a publicat doua volume de folclor literar ucrainean "Oi kovala zozulecika" ("Cum mai canta cucul --1974) si "Spivanociky moiy liubi"("Cantecele mele dragi"-1977).A fost invatatoare de exceptie si,impreuna cu sotul, a educat copii la scolile din Climauti,Rogojesti,Candesti si Nisipitu.In ultimele trei localitati, populatia era preponderent ucraineana si sub regimul comunist, in special dupa 1960, au dus o intensa si riscanta lupta cu organele de stat pentru dreptul de a preda in scoli limba materna, ucraineana.In special, Daniel Șandro si Iuri Racocea au fost hartuiti puternic de securitatea acelor timpuri pentru ca cereau dreptul de a invata in limba materna si adesea au fost amenintati cu inlaturarea din invatamant.

Miroslava Șandro, nascuta Copaciuc, a primit inca din copilarie o trainica educatie national-patriotica, fiind crescuta in spiritul dragostei fata de poporul ucrainean si cultura sa, fata de limba si traditiile sale, purtand un respect deosebit pentru valorile spirituale ale celorlalte nationalitati cu care convietuiau, fara excese nationaliste sau sovine.

Peste tot, pe unde pasi de dascal de tara o purtau, Miroslava Șandro a fost vrajita de creatia populara, literara si muzicala, de traditiile si etnografia ucrainenilor sau huțulilor.Astfel ca, sacrificand timp si efort fizic si intelectual, Marea Doamna Invatatoare culege si prelucreaza cusaturile si broderiile huțule, peste 1500 de modele. Si ca toate acestea sa nu se piarda, s-a decis sa le ofere oamenilor. Astfel a inceput un lung travaliu de pregatire a materialelor culese pentru a fi publicate. Asa ca reuseste sa-si intocmeasca cartea sa de suflet, numita Albumul "Cusaturi huțule" care a avut o istorie deosebita si nedorita. Numai prin insistenta deosebita a feciorului ei, Ostap Borodai-Șandro, dupa o asteptare de 23 de ani, albumul va putea vedea lumina tiparului. Astfel, dupa moartea autoarei in 2005 apare editia întai a albumului "Cusaturi huțule", aparuta, in colaborare, la doua edituri - Kriterion (Cluj-Napoca) si Bukrek (Cernauti), in conditii grafice deosebite. Cartea-album cuprinde, la inceput, studiul stiintific "Vrajita de lumea frumosului" semnat de Raisa Zaharciuk - Ciuhai, profesor doctor in studierea artelor de la Lvov, apoi "Broderiile hutule din tinutul bucovinean in Romania" semnat de autoare. Ambele studii sunt teoretice si transpuse in limbile - ucraineana, romana si engleza. Urmeazxa 224 de modele - planse - de broderie huțulă. Intre partea teoretica si planse apare o pagina de vocabular unde 62 de termeni tehnici, specifici din domeniul broderiilor sau cusaturilor, sunt explicati numai in limba engleza.

Editia a II-a a acestui album a aparut recent, in 2010, in colaborare la editurile "Lidana" (Suceava) si "Bukrek" (Cernauti), cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor din Romania Uniunii Ucrainenilor din Romania si al Administratiei Regionale Cernauti din Ucraina. Editia a doua are acelasi format si continut ca si prima, avand in plus - "Schita de portret: Miroslava-Olga Șandro" semnata de Ostap Borodai-Șandro (fiul cel mare al autoarei) in care se descrie pe larg viata zbuciumata si multilaterala a autoarei si familiei sale. Se adauga inca un capitol nou 430 de modele - planse de broderii. Deci, editia a doua este net imbunatatita si a aparut tot in trei limbi - partea teoretica - si in conditii grafice remarcabile. De asemenea , sunt inserate multe fotografii semnificative din viata personala si familiala a autoarei care intregesc minunat informatii despre biografia si activitatea acesteia. Sunt integrate in acest capitol si fragmente dintr-o multime de articole in care sunt evocate pregnant rolul jucat de familia Șandro in activitatea scolara, obsteasca, culturala si de culegere de folclor si de piese muzeistice , care dovedesc pastrarea identitatii ucrainene.

Subliniem ca Muzeul Etnografic al Huțulilor, orgnizat de familia Șandro la Nisipitu, a fost vizitat de multi iubitori ai etnografiei huțule, din tara si de peste hotare si apreciat de specialisti in domeniu. Despre activitatea lor etnografica s-a stiut nu numai in Romania, ci si in Ucraina si in Canada. Despre ei au scris, apreciind activitatea lor, oameni de cultura, precum Emil Satco in Enciclopedia Bucovinei, Mykola Bohaiciuk si Oleksa Romaneț (Cernauti), Mychailo Myhailiuc si Ioan Rebușapca (Bucuresti)etc.

Vom însera cateva idei desprinse din cele trei parti teoretice ale ultimei editii:

a) "Traind intre hutuli mai bine de patru decenii, pentru ca inca de mic copil am venit in munti, impreuna cu parintii care au lucrat acolo ca invatatori, am avut suficient timp sa observ tot ce ma fermeca. Pe langa cantecele care m-au vrajit de indata ce le-am auzit si inteles, am inceput sa ma interesez de minunatele broderii hutule viu colorate. Dragostea pentru ele, inca din frageda copilarie, mi-a insuflat-o mama Olga Copaciuc. Ea intodeauna, in timpul ei liber, nu lasa acul-minune din mana, facea tigheluri marunte, imprimand pe panza modele de baza. Si astazi pastrez stergare, covorase, draperii, brodate de scumpa mea mama.

   Ele reprezinta pentru mine o comoara de nepretuit (...). Broderiile huțule sunt opere de arta populara originale care se disting prin armonie deosebita imbinare perfecta a materialelor a tehnicii de realizare, a ornamentelor, a compozitiilor si a gamei de culori. Eu am selectat modele geometrice, apartinand in special satelor Ulma, Nisipitu si Brodina. Ofer modelele ca sa fie alese pentru brodat, dupa propria dorinta, pentru a da frau liber fanteziei mentionand ca acestea sunt broderii autentice ale huțulilor care traiesc in Romania" (Miroslava Șandro);

b) "Broderia huțula este un fenomen unic in curtura artistica a poporului ucrainean. La ea, ca la un izvor dadator de viata, apeleaza cercetatorii din diferite profiluri pentru a oglindi mai profund temeliile traditionale vechi ale vietii materiale-spirituale ale huțulilor. Broderia lor s-a dezvoltat pe fagasul general al evolutiei artei brodatului a poporului ucrainean, avand ca baza cultura veche rusa. Pe parcursul secolelor in aceasta regiune etnografica a Ucrainei a continuat procesul complex de cristalizare a canoanelor artistice si de stil in broderie" (Dr. Raisa Zaharciuk-Ciuhai);

c) "Nu o data am trecut pragul casei regretatei Miroslava Șandro care nu era priceputa numai in cusaturi. Avea un talent deosebit in incondeierea oualor. S-a straduit mereu ca ouale incondeiate sa pastreze specificul hutul, avand coloritul original. Ea canta bine la vioara si chitara. Usa scolii din Nisipitu, unde locuia familia de invatatori Miroslava si Daniel Șandro, era mereu deschisa. Aici, ei au infiintat un muzeu satesc cu obiecte hutule. Muzeul era vizitat de numerosi specialisti etnografi, folcloristi si diversi colectionari" (Invatator Iuri Cega);

d) "Nu intamplator, in aceasta scoala (este vorba de Scoala Nisipitu) unde au muncit si locuit aproape 20 de ani parintii mei, total renovata si modernizata recent, pe data de 21 martie 2009, in preajma comemorarii a 26 de ani de la trecerea mamei mele la cele vesnice, cu sprijinul aceluiasi iubitor de frumos, dascalul Gheorge Cega, coroborat cu cel al autoritatilor locale, a fost inaugurat muzeul memorial Miroslava si Daniel Șandro (subln. n. V.N.) (Ostap Borodai-Șandro).

Avand o valoare etnografica deosebita si o tinuta grafica de exceptie, albumul "Cusaturi huțule" de Miroslava Șandro nu trebuie sa lipseasca din biblioteca nici unui ucrainean (huțul) si nu numai. Albumul intruchipeaza cartea de aur a intelepciunii huțulilor (ucrainenilor). Numai privind prin rasfoirea paginilor te incarci cu energii sufletesti, dandu-ti seama ce frumusesti sociale pot crea oamenii simpli din popor mai ales femeile hutule (ucrainencele). Bravo lor! prof. Vichentie Nicolaiciuc

Articolul de mai sus a fost tiparit in "CURIERUL UCRAINEAN" nr. 173-176 / august-septembrie 2010 Revista a Uniunii Ucrainenilor din Romania.